De ce se discută despre inegalitățile internaționale la școală?

Răspunsurile la această întrebare pot fi multiple.

Mai jos, am ales să prezentăm patru mari dimensiuni, prin care încercăm să rezumăm principalele motivații sociale și educaționale care stau la baza alegerii abordării acestei probleme în școli.

• Inegalitățile internaționale afectează profund șansele de acces la o viață demnă. Nașterea într-o țară africană și nu într-o țară din America de Nord, provoacă diferențe medii de venit și acces la drepturi, la un nivel mult mai mare decât diferențele din trecut între clasele aristocratice și țărănești.
• Inegalitățile internaționale sunt atât de vaste și au o asemenea tendință de a crește (mai ales dacă comparăm cele mai bogate minorități și cele mai sărace majorități de pe planetă) încât efectele lor au creat și vor crea mari tensiuni în multe zone ale lumii.
• Deși sunt măsurate mai ales în termeni economici, inegalitățile internaționale sunt un subiect puternic interdisciplinar și oferă cheia înțelegerii altor fenomene globale de importanță majoră: migrația intercontinentală, impactul diferit al schimbărilor climatice în zonele lumii, geografia foametei, dezechilibre în ceea ce privește accesul la educație și sănătate, etc.
• În ciuda faptului că este o problemă de mare importanță, inegalitățile internaționale sunt un subiect puțin cunoscut și dezbătut. Cunoașterea cauzelor, a naturii și a efectelor acestora este primul pas către o schimbare culturală care pune această problemă în atenția comunității internaționale. Școala este unul dintre locurile în care această schimbare poate avea loc.

Inegalitățile internaționale în lumea de astăzi: situația actuală, de ieri și de mâine

Deși un anumit grad de inegalitate internă între grupurile sociale din același teritoriu, țară și imperiu a existat aproape oriunde în istorie, fenomenul inegalității internaționale este relativ recent și în același timp a fost afirmat cu o viteză și o lățime mai puțin frecvente.

În timp ce istoricul și economistul autor Paul Bairoch a raportat în textele sale cum dezechilibrele de venit și de avere dintre marile formațiuni sociale internaționale au fost reduse în 1700 (cu rapoarte aproximative de 3 la 1), ONU a publicat studii care arată creșterea inegalității globale între cele mai bogate 20% și cele mai sărace 20% din planetă (încă 3 la 1 la începutul anului 1800, pentru a deveni 72 la 1 la sfârșitul anului 1900).

Colonialismul politico-economic din Africa și Asia de la sfârșitul anilor 1800 și începutul anilor 1900 și neocolonialismul economic al celei de-a doua jumătăți a anilor 1900 (care, deși fără ocupații militare extrage valoare din suburbiile din Africa, Asia și America Latină, de exemplu prin mecanismul datoria externă) sunt factorii care explică cel mai bine creșterea inegalității internaționale.

De mult timp, aceste analize rămăseseră patrimoniul mediilor care se ocupau de Lumea a Treia și de intelectualii proveniți din acele zone geografice. Cu toate acestea, ideile de echitate și egalitate par a fi înnăscute în ființele umane, după cum se confirmă prin cercetări care arată că chiar și copiii foarte mici sunt conștienți de acestea. Și astfel, de la sfârșitul anilor 1900 și în anii 2000, nașterea mișcărilor internaționale, criza economică mondială și marele succes al cărții lui Thomas Piketty, ”Capitalul în secolul XXI”, au sporit interesul comunității globale în legătură cu o temă de zeci de ani care a continuat să existe fără a primi atenție.

Studierea acestor dinamici fundamentale pentru înțelegerea situației planetare globale, analizarea implicațiilor lor istorice, geografice, economice, de mediu, politice și culturale, soluționarea ipotezelor și încercarea de a le implementa sunt sarcini care nu au fost asumate de prea multe subiecte, chiar și actualmente. Școala poate juca un rol important, astfel încât această problemă să primească importanța pe care o merită iar cetățenia viitorului să obțină instrumentele necesare pentru a crea și a trăi o lume care nu este numai mai durabilă, ci și mai echitabilă și coerentă și în concordanță cu obiectivul 10 din Agenda 2030 a ONU: "Reducerea inegalităților în interiorul și între țări".

Proiectul “GET UP & GOALS!” și resursele educaționale pentru procesul inegalităților internaționale

Proiectul Get up & Goals! a elaborat trei instrumente în 12 limbi pentru a aborda inegalitatea internațională pe lângă alte subiecte globale majore: un manual geo-istoric mondial, o serie de unități de învățare și un set de instrumente de evaluare și autoevaluare a învățării.

Manualul geo-istoric global, în fiecare dintre capitolele în care este compus, explică într-o secțiune specială schimbările în organizarea socială și apariția inegalităților economice și de gen în diferite perioade istorice.

În istoria omenirii s-au înregistrat de-a lungul timpului numeroase inegalități de gen, alături de originile, consecințele locale și globale ale acestora, identificându-se o temă principală cu rolul de a interconeta și de a face mai bine înțeles întregul spațiu temporal și spațial al afacerilor umane.

Unitățile de învățare (UdI) privind inegalitățile internaționale au fost construite pe baza a două principii:

• Din punct de vedere al conținutului, ele alcătuiesc lizibilitatea complexității, împărțind-o în dovezi, cauze, efecte, fiecare dintre acestea fiind, la rândul ei, sistematizată într-una sau mai multe faze de studiu. Fiecare UdI este construită în conformitate cu o arhitectură modulară, iar profesorul poate decide folosirea a doar câteva dintre fazele în care este împărțită, fără a pierde globalizarea abordării.
• Din punct de vedere didactic, fiecare UdI propune un pasaj progresiv de la cunoștințe generale la cunoștințe de specialitate. Tranziția are loc printr-o învățare interactivă care se desfășoară astfel: în fiecare fază, profesorul propune conținut științific prin metode de cercetare, studiu aprofundat și protagonismul studenților. O fază finală (numită "meta-cunoaștere") încheie procesul de învățare care permite o întărire a experienței dobândite și o conștientizare a sensului traseului educațional.

Instrumente de evaluare și autoevaluare.

Unitățile de învățare și instrumentele de evaluare și autoevaluare (în limba engleză SATs) au fost construite pornind de la un conținut comun și așteptând aceleași rezultate de învățare.

În acest mod, SAT pot verifica rezultatele studenților atât în ceea ce privește cunoștințele despre tema specifică tratată, cât și capacitățile de învățare a cetățeniei globale. Verificarea are loc printr-o comparație între scorurile exprimate de studenți și profesori înainte și după realizarea UdA și / sau studiul manualului.